Kinetoterapie

Etimologic, kinetoterapie înseamnă terapie prin mişcare şi provine din limba greacă unde rădăcina acestuia – “kinesis” se traduce prin cuvântul ”mişcare”.

Kinetoterapia se foloseşte pentru recuperarea medicală somato-funcţională şi constă într-un ansamblu de tehnici şi metode având în centru exerciţiul fizic.

Există trei forme de kinetoprofilxie: primară, secundară şi terţiară.

Vorbim despre kinetoprofilaxie primară atunci când utilizam exerciţiul fizic, tehnicile şi metodele pentru a preveni îmbolnăvirile, în limitele vârstelor biologice şi cronologice. Gimnastica de înviorare, activităţile în aer liber, plimbările, activităţile de timp liber competiţionale şi necompetiţionale etc., sunt mijloace foarte utile în kinetoprofilaxie.

Kinetoprofilaxia secundară are rolul de a preveni complicaţiile îmbolnăvirilor, iar kinetoprofilaxia terţiară previne apariţia sechelelor în urma îmbolnăvirilor care ar putea determina dizabilităţi motorii şi/sau psihice.

• Relaxarea
• Corectarea posturii şi aliniamentului corporal
• Creşterea mobilităţii articulare
• Creşterea forţei şi rezistenţei musculare
• Îmbunătăţirea coordonării, controlului neuro-muscular al mişcării şi echilibrului.
• Creşterea capacităţii de efort
• Reeducarea sensibilităţii

Kinetoterapia este necesară ori de cate ori se constată dezaliniamente posturale în perioada de creştere şi dezvoltare a copilului şi adolescentului

În situaţii posttraumatice şi postoperatorii kinetoterapia este un mijloc de bază pentru recuperarea funcţiilor afectate.

Patologia specifică sportivă şi accidentările sportive beneficiază de aportul kinetoterapiei pentru o cât mai rapidă reinserare în activitate a sportivilor.

Patologia coloanei vertebrale